Jocul de padbol

Regulile jocului de padbol

REGULILE JOCULUI DE PAADBOL PE SCURT

Terenul de padbol

Ca să vorbim despre regulile jocului de padbol trebuie să înțelegem întâi dimensiunile reduse ale terenului, care îl plasează ca fiind sportul viitorului.

Terenul de padbol are lungimea de 10 metri și lățimea de 6 metri. El este împărtit la jumătatea lui de un fileu înalt de 1 metru.

Fiecare jumătate de teren este împartita în 3 zone: zona de servire, de primire și de atac.

Zona de atac este singura din care poți trimite mingea în terenul advers, fără ca mingea să atingă terenul tau înainte să o lovești.

Terenul este traversat de o linie perpendiculară pe fileu, care delimitează careurile de serviciu / primire.

Dimeniuni teren padbol

Echipe, serve și pase

Echipele sunt formate din câte doi jucători. Ei servesc și primesc, prin rotație, de la un game la altul, respectiv, de la un punct la altul.

Din punct de vedere al paselor între coechipieri si al loviturilor, principiile de joc sunt asemănătoare cu cele de la fotbal-tenis. Înainte de a trimite mingea în terenul advers, jucătorii unei echipe au dreptul la mai multe ricoșeuri ale mingii în pereții din propria jumătate de teren.

în afara momentului serviciului, mingea poate cădea oriunde în suprafata adversa pentru a fi considerată în joc.

Se considera “out” (in timpul punctului), atunci cand mingea loveste direct peretele advers, fără ca ea să atingă mai întai terenul advers.

Poți trimite mingea în terenul advers direct sau cu peretele. La fel și în cazul pasei către colegul de echipă.

Cluburi Padbol

Cum ținem scorul la padbol

Ca și la tenisul de câmp, echipele se succed la serviciu de la un game la altul. Un meci se joacă după sistemul “cel mai bun din 3 seturi”.

Punctele se notează: 0 – 15 – 30 – 40 – game. În caz de egalitate la 40, este aplicat sistemul avantajului. Pentru a câștiga setul, o echipă trebuie să ajungă la 6 game-uri. Totodată trebuie să aibă și o diferență de cel putin 2 game-uri față de cealaltă echipă. În caz contrar, setul se prelungește până in momentul în care o echipa face 2 game-uri diferenta.

Cum se servește la padbol

Mingea este lovita, din „drop” sau dupa ce sare din podea, spre careul aflat pe diagonala in jumatatea adversa de teren.

Serviciul se poate executa si direct peste fileu, dar si cu unul sau mai multe ricosee cu peretele de sticla (spate sau/si lateral) din terenul jucatorului care serveste. La fiecare punct, jucatorul care serveste are dreptul la o greseala (fileu sau “out”), apoi poate repeta serviciul.

La doua greseli, punctul este pierdut.

Joc de padbol

Reguli padbol

Reguli padbol

Reguli padbol

 

REGULI OFICIALE PENTRU JOCUL DE PADBOL

 

 

 

 

Regula nr. 1: Dimensiunile Terenului de Joc

Terenul de joc, denumit teren pentru Padbol, are următoarele dimensiuni şi caracteristici:

1.1 Terenul de joc este un dreptunghi de 10 metri lungime şi 6 metri lăţime (dimensiuni interioare), cu o marjă de eroare de 8%. Terenul este împărţit transversal de un fileu plasă care împiedică trecerea mingii şi permite vizualizarea pe întreaga sa lungime. Este suspendat de un cablu de oţel cu diametru maxim de 1  centimetru, la capete are doi stâlpi, iar părţile interioare coincid cu limitele laterale ale terenului. Plasa este susţinută de accesorii de fixare, de exemplu, un perete sau o coloană imediat în spatele liniei laterale. Partea cu aceste accesorii de fixare de pe terenul de joc este considerată ca făcând parte din cablu.

1.2 În spatele fiecărui teren de joc se află un fronton şi doi pereţi laterali lângă acesta, dispuşi în formă de U. Atât frontoanele cât şi pereţii laterali au o înălţime minimă de 2.50 metri şi trebuie să se afle la egalitate. Frontonul şi pereţii laterali pot fi zidiţi, fabricaţi din sticlă,  plasă de sârmă sau din orice alt material care nu modifică sau deformează esenţa jocului şi care asigură un bun ricoşeu al mingii.

1.3 Plasa fileului poate fi artistică sau romboidală; în ambele cazuri dimensiunea deschiderii ochiurilor (măsurate pe diagonală) nu trebuie să fie mai mică de 4.50 centimetri sau mai mare de 5.75 centimetri şi trebuie să fie întinsă astfel încât să permită ricoşarea mingii.

1.4 Trebuie să existe cel puţin o cale de acces în teren cu o lăţime de minim 0.60 metri şi o înălţime minimă de 2 metri pe fiecare parte. Aceasta poate fi dotată cu uşă. În cazul în care căile de acces în teren nu au uşi, acestea trebuie să se afle lângă fileu şi să aibă o lăţime de 0.60 – 1.00 metru de-o parte şi de alta a acestuia. În cazul în care există uşi, acestea nu vor îngreuna desfăşurarea jocului.

1.5 Înălţimea fileului este cuprinsă între 90 şi 100 centimetri în centru şi un maxim de 100 centimetri la capete, şi este tras în jos în punctul central cu ajutorul unei benzi de culoare albă lată de cel mult 5 centimetri (banda centrală). O fâşie sau bandă de aceeaşi culoare, fără inscripţii, cu o lăţime de  minim 6 centimetri şi maxim 8 centimetri – egală de ambele părţi ale plasei – acoperă cablul de oţel pe întreaga lungime.

1.6 De ambele părţi ale fileului trebuie să existe linii paralele cu liniile de servire sau punere a mingii în joc  cu o lăţime de 5 centimetri, din cei 3.25 metri ai plasei. De asemenea, cele două zone acoperite dintre fileu şi liniile de servire sunt împărţite în două jumătăţi egale de o linie perpendiculară pe linia de 5 centimetri grosime fiind definită ca linia centrală de start.

Regula nr.  2: Facilităţile terenului

Următoarele sunt considerate facilităţi ale terenului

2.1 File din plasă, accesorii de fixare prinse de pereţi sau de stâlpii care susţin fileul, cablu din oţel care susţine fileul, fâşia sau banda din partea de sus a fileului, panglica sau banda centrală, pereţi, plasa metalică (inclusiv uşa de acces, dacă este disponibilă), stâlpi şi/sau piloni şi podea.

2.2 Următoarele vor fi considerate obiecte fixate permanent de cele care pot fi atinse de minge sau de jucători sau care pot influenţa desfăşurarea jocului, nefăcând parte din teren, de exemplu: stâlpi şi corpuri de iluminat, tavan şi elementele acestuia, arbitrul şi publicul, scaunul arbitrului şi masa, tabela de marcaj, sau alte elemente. 

Regula nr. 3: Mingea

Mingea va avea o suprafaţă uniformă şi va fi de culoare albă sau galbenă. În cazul în care are cusături, acestea  nu vor avea ochiuri. Circumferinţa acesteia este de 670 mm şi va fi fabricată din poliuretan, având o greutate cuprinsă între 380 grame şi 400 grame.

Regula nr. 4: Perimetrul sau Terenul de Joc

Zona de Servire – Zona de Primire – Zona Roşie şi/sau de Atac

Zona de Servire: Aceasta este zona unde persoana care serveşte trebuie să se afle atunci când pune mingea în joc (Regula 7.1); este delimitată de linia care se află la 3.25 metri de plasă, pereţii laterali şi de peretele din spate.

Zona de Primire: Aceasta este zona dintre plasă, linia centrală de servire, linia care se întinde dintr-o parte în alta a terenului (cu lăţimea de 6 metri) şi sticla şi/sau peretele care închide perimetrul. Liniile de pe podea sunt incluse în Terenul de Servire.

Zona Roşie şi/sau de atac: Aceasta este zona de un metru de-o parte şi de alta a plasei, delimitată de o linie întreruptă, lată cât terenul; aceasta trebuie marcată cu o linie continuă de culoare roşie. 

Regula nr. 5: Jucători

PADBOL este jucat în echipe de câte doi jucători, o echipă de fiecare parte a fileului. Jucătorul care trebuie să pună mingea în joc se va numi „jucătorul care serveşte” iar cel care trebuie să răspundă primul va fi “receptor”. 

Regula nr. 6: Tragere la sorţi (aruncarea cu banul)

Alegerea părţii sau terenului şi dreptul de a servi sau primi în primul game va fi decis prin tragere la soţi.

Echipa care câştigă la tragerea la sorţi poate alege sau cere adversarului să aleagă:

6.1 Dreptul de a servi sau primi, caz în care cealaltă echipă va alege partea;

6.2 Partea, caz în care cealaltă echipă va alege dreptul de a servi sau de a primi.

Regula nr. 7: Punerea mingii în joc sau serviciul

Prin servirea efectuată cu piciorul, mingea va fi introdusă în joc şi va avea următoarele caracteristici:

7.1 Jucătorul care serveşte trebuie să stea cu ambele picioare în spatele liniei de servire şi, în partea stângă sau dreaptă a prelungirii imaginare a liniei centrale de servire care ajunge până la peretele din terenul său.

7.2 La începutul fiecărui joc, jucătorul care serveşte trebuie să pună mingea în joc începând din partea dreaptă şi apoi să alterneze între cele două jumătăţi de stânga şi de dreapta din terenul său, şi îşi va îndrepta aruncarea către zona calificată care este diagonal opusă în terenul adversarului.

7.3 Zona prevăzută pentru un ricoşeu corespunzător al  mingii în terenul receptorului va fi zona dintre reţea, linia centrală de servire, linia care traversează terenul şi peretele şi/sau sticla care închide perimetrul. Liniile de pe podea sunt incluse în elementele de Servire.

7.4 Jucătorul care serveşte va trebui să lovească mingea cu piciorul în aceeaşi zonă în care poate sta.

7.5 Dribla sau ricoşeul mingii de start nu trebuie să depăşească şoldul jucătorului care serveşte. În cazul în care acest lucru se întâmplă, acesta va trebui să repete lovitura.

7.6 În momentul în care piciorul atinge mingea, serviciul este considerat efectuat.

7.7 Dacă un serviciu este executat  cu neglijenţă, conform paragrafelor 7.1 şi 7.2, toate punctele marcate şi/sau greşelile de servire vor fi corectate şi vor rămâne stabile, însă poziţia greşită trebuie corectată imediat ce este descoperită.

7.8 La sfârşitul game-ului, oricare membru al echipei care a primit va putea servi în al doilea game iar în al treilea game jucătorul care serveşte va fi partenerul jucătorului care a servit prima oara. În al patrulea game jucătorul care serveşte este partenerul celui care a servit în al doilea game, apoi se repetă de la început până la finalul setului sau meciului. La începutul următoarei etape sau următorului set succesiunea trebuie începută de oricare membru al echipei care trebuie să servească în baza ordinii setului anterior, cu excepţia cazului menţionat mai jos, când setul se încheie prin Tie Break (baraj)

7.9 Dacă jucătorul serveşte fără a fi rândul său în baza procedurii prevăzute de paragraful anterior, jucătorul care trebuia să servească o va face imediat ce se descoperă eroarea, dar toate punctele înscrise înainte de această descoperire vor fi luate în considerare. Dacă se încheie game-ul înainte de a se descoperi greşeala, ordinea de servire va rămâne cea modificată.

Regula nr. 8: Fault de serviciu

Un serviciu va fi considerat greşit – fault de serviciu – în următoarele cazuri:

8.1 Atunci când jucătorul care serveşte greşeşte la şutare, ca în următoarele cazuri:

8.1.1 Dacă jucătorul care serveşte îşi schimbă poziţia prin mers sau alergare.

Notă: Nu va fi considerată o schimbare a poziţiei mişcarea minoră a picioarelor care nu afectează poziţia iniţială adoptată de jucătorul care serveşte, sau mişcarea unui picior, atât timp cât celălalt picior – sau o parte din acesta – îşi păstrează contactul iniţial cu podeaua.

8.2  Jucătorul care serveşte atinge cu un picior oricare din zonele definite în Regula nr. 7 sub-secţiunea 1.

8.3  Când jucătorul care serveşte nu respectă specificaţiile din Regula nr. 7.

8.4 Când mingea driblată / ricoşată atinge direct podeaua din afara zonei de joc unde jucătorul trebuie să stea atunci când serveşte (7.1)

Regula nr. 9: Al doilea serviciu

După comiterea unui fault, dacă este primul până în acel moment, jucătorul va servi din nou din aceeaşi zonă, dacă lovitura nu a fost executată din jumătatea necorespunzătoare, caz în care se aplică regula nr. 7. Dacă înaintea celui de-al doilea serviciu, jucătorul care trebuie să servească greşeşte, atunci echipa pierde punctul.

Regula nr. 10: Schimbarea ordinii de servire

Scorul va fi considerat schimbat şi se va juca din nou atunci când:

10.1 Mingea se sparge în timpul meciului.

10.2 Meciul este întrerupt de un eveniment neprevăzut şi care nu ţine de controlul jucătorilor.

10.3 Mingea servită atinge fileul, cablul, accesoriile de fixare sau banda şi apoi ricoşează în zona corespunzătoare şi nu este considerată o greşeală.

10.4 Un serviciu, corect sau greşit, este executat când receptorul nu este pregătit.

10.5 De fiecare dată când se judecă anularea conform acestei reguli, vor fi valabile următoarele interpretări:

10.5.1 Când se greşeşte doar serviciul (Schimbarea Ordinii de Servire) doar acea lovitură va fi repetată.

10.6 Jucătorul care în timpul game-ului consideră că a existat o situaţie care se califică în categoria “Schimbare”, acesta îşi va anunţa adversarii imediat şi nu va permite continuarea acelui punct, sau va îşi va pierde dreptul de a acţiona astfel atunci când meciul se încheie.

Regula nr. 11: Pregătirea echipei care primeşte

Jucătorul care serveşte nu trebuie să lovească mingea până ce jucătorul care primeşte nu este pregătit. Dacă jucătorul care primeşte încearcă săpreia mingea, acesta va fi considerat pregătit, la fel şi partenerul său. Cu toate acestea, dacă receptorul arată că nu a fost pregătit, atunci nu se poate cere fault de serviciu.

Regula nr. 12: Serviciul care atinge un jucător

12.1 Dacă mingea după ce este servită atinge braţele şi/sau mâinile unui jucător sau ale partenerului acestuia înainte sau după ce a ricoşat cu succes, jucătorul care serveşte câştigă un punct, cu excepţia cazului în care mingea este respinsă de piciorul, trunchiul sau capul adversarului în mod corespunzător. Dacă se întâmplă acest lucru, dar după ce mingea atinge fileul, banda, firul sau accesoriile de fixare atunci se va considera Schimbarea Ordinii de Servire.

2.12  Pe de altă parte, dacă mingea atinge partenerul celui care serveşte, serviciul este considerat fault.

Regula nr. 13: Implementarea Jocului

Pentru implementarea jocului vor fi luate în considerare următoarele:

13.1 Jucătorul care trebuie să servească nu poate face acest lucru înainte de prima ricoşare a mingii.

13.2 Echipa care primeşte serviciul în primul game din fiecare set va decide care membru va primi primul serviciu, iar acest membru va continua să primească serviciul primul în fiecare game impar pe durata etapei sau setului; în mod similar, echipa opusă va decide pentru primul punct din al doilea game, şi acest membru va continua să primească serviciul primul în fiecare game de după acel set. Membrii fiecărei echipe vor primi dreptul de servire alternativ pe durata fiecărui game.

13.3 Dacă în timpul game-ului ordinea de primire a serviciului este schimbată de membrii echipei care primeşte, aceasta va rămâne modificată până la finalul game-ului în care se descoperă eroarea, dar membrii echipei trebuie să reia ordinea primirii în următorul game din acel set în care aceştia primesc serviciul din nou.

Regula nr 14: Mingea în joc

După ce serviciul este executat, mingea se află în joc, dacă nu intervine un  Fault sau dacă nu se opreşte în Fileu, rămâne în joc până la obţinerea punctului.

14.1 În acest timp mingea este lovită alternativ de un jucător sau altul din aceeaşi echipă de cel puţin două sau maxim trei ori.

14.2 Dacă ambii jucători din aceeaşi echipă  lovesc mingea simultan sau consecutiv, această întâmplare va fi considerată fault şi vor pierde un punct.

14.3 După a treia lovitură mingea trebuie trimisă în terenul adversar unde oponenţii au acelaşi joc de minge şi cel puţin, două lovituri şi maxim trei.

14.4 Pereţii pot fi folosiţi pentru a se obţine ricoşări faţă de terenul advers, adică, orice jucător poate returna mingea printr-o lovitură atât timp cât mingea sare din unul din pereţii laterali sau din cel din spate şi ajunge în zona de joc considerându-se un serviciu de respingere, ca şi în alte cazuri această lovitură va fi permisă fiind considerată voleu.

14.5  Nu se va considera lovitură dublă când doi jucători încearcă să lovească mingea simultan, dar numai unul reuşeşte.

Regula nr. 15: Voleu

După punerea mingii în joc, jucătorul care o primeşte nu poate lovi mingea direct. De aceea mingea poate fi lovită ca voleu de orice jucător şi cu orice parte a corpului cu excepţia braţelor, antebraţelor şi mâinilor dacă acesta se află în zona roşie delimitată de o linie roşie aflată la 1 metru de fiecare parte a fileului.

Regula nr. 16: Respingere Directă

O minge pusă în joc  de adversar va fi considerată corect executată şi punctul va fi marcat în următoarele cazuri:

16.1 Când jucătorul care primeşte mingea după ricoşare o pasează partenerului său fără ca aceasta să mai atingă podeaua, cel din urmă având posibilitatea de a o respinge în terenul adversarului sau să o redirecţioneze către partenerul său pentru lovitura finală. Sunt permise doar trei atingeri de minge şi o ricoşare de fiecare parte. Atingerile pot fi executate cu orice parte a corpului cu excepţia braţelor, antebraţelor şi mâinilor.

16.2 Când mingea este respinsă după un ricoşeu iar prima lovitură o trimite în pereţii laterali sau din spate şi trece în terenul adversarului peste fileu fără a-l atinge sau atingând fileul sau banda, firul sau accesoriile de fixare.

16.3 Atunci când după lovirea mingii în propria jumătate şi după prima sau a doua lovitură a partenerului său, jucătorul îşi trece braţul sau se apleacă deasupra fileului fără să sară peste acesta.

16.4 Când mingea loveşte podeaua ca urmare a mişcării jucătorului sau prin continuitatea mişcării de impact aplicată mingii, jucătorul atinge fileul sau alt element de structură, fără a exista intenţia de coborâre a fileului sau de modificare a înălţimii în interes propriu.

16.5 Când mingea după prima ricoşare atinge oricare din facilităţile descrise în Regula nr. 2.

Regula nr. 17: Punct Pierdut

Un jucător – şi partenerul său – va pierde punctul în următoarele cazuri:

17.1 Dacă mingea trimisă atinge podeaua din propriu teren.

17.2 Dacă mingea, înainte de a fi pusă în joc, atinge pentru a doua oară podeaua din propriul teren.

17.3 Dacă mingea trimisă loveşte, înainte de prima săritură, pereţii terenului adversar sau orice parte din plasă aflată în terenul de jos sau stâlpii sau pilonii fileului.

17.4 Dacă jucătorul atinge sau loveşte mingea cu braţele, antebraţele şi/sau mâinile. Dacă mingea este atinsă de oricare din aceste părţi ale corpului se va considera punct în favoarea adversarului.

17.5  Dacă „transferul”  sau  „transportul”,  denumit după acţiunea jucătorului care, la impact, deviază în mod vizibil traiectoria mingii este nesigur sau poate duce la o „lovitură dublă „.

17.6 Dacă mingea atinge jucătorul sau orice acesta foloseşte sau poartă, cu excepţia părţilor din corpul său pentru care se permite atingerea.

17.7 Dacă jucătorul atinge fileul, banda, firul sau clemele laterale, pilonii şi/sau stâlpii fileului atunci când intră în contact cu mingea sau podeaua şi firul în zona adversarului pe măsură ce încearcă să obţină punctul.

17.8 Dacă un jucător preia mingea din aer înainte ca aceasta să ajungă în terenul său.

17.9 Dacă în momentul voleului mingea intră în contact cu jucătorul şi acesta nu se află cu ambele picioare în interiorul zonei roşii sau doar cu unul singur sau celălalt fără sprijin.

17.10 Dacă jucătorul în momentul impactului voleului se află în săritură şi când cade picioarele sale nu se află în totalitate în zona roşie sau doar cu unul singur sau celălalt fără sprijin .

17.11 Dacă jucătorul trage sau atinge fileul cu mâinile în timp ce mingea se află în joc.

17.12 Dacă un jucător din terenul adversar sare pentru a juca mingea care se află deasupra fileului înainte de a treia lovitură a echipei adverse.

Regula nr. 18: Mingea atinge componentele fixate şi permanente

18.1 Dacă mingea din joc atinge o componentă fixată şi permanentă ca cele înşirate în Regula nr. 2, după ricoşeul mingii, jucătorul care o loveşte câştigă punctul.

18.2 Dacă se întâmplă acest lucru înainte ca mingea să atingă podeaua, adversarul acestuia câştigă punctul.

Regula nr. 19: Interferenţă

19.1 Când un jucător este deranjat de orice nu ţine de controlul său, cu excepţia facilităţilor şi elementelor fixate permanent şi a partenerului său, punctul trebuie repetat (“Admitere”).

19.2 Dacă un jucător întreprinde o acţiune care îi afectează  adversarul  când execută lovitura, dacă o face în mod deliberat, va rata punctul, iar dacă o face involuntar, punctul se va juca din nou.

Regula nr. 20: Situaţii Speciale

Următoarele declaraţii sunt situaţii care pot apărea şi vor fi interpretate după cum urmează:

20.1 Dacă după ultima lovitură a unui membru din echipă mingea sare normal şi apoi atinge fileul, banda sau panglica, prinderile şi cablul, acest lucru va permite oricăruia din jucătorii adversari să continue secvenţa jocului.

20.2 Niciun jucător nu poate sări peste fileu în timpul jocului pentru un punct, chiar dacă atinge din nou podeaua din terenul opus după executarea loviturilor pentru obţinerea punctului, deoarece, în cazul în care face acest lucru, acesta va pierde punctul.

20.3 Dacă jucătorul, la momentul impactului voleului se află în plină săritură, şi picioarele sale nu au contact cu niciun element din teren şi atunci când coboară acesta pune ambele picioare în zona roşie se consideră punct valabil.

Regula nr. 21: Punctare  

21.1 Meciurile vor fi jucate pe 3 seturi sau etape, existând posibilitatea de a juca maxim 5 seturi.

21.2 Punctele dintr-un joc vor fi socotite după cum urmează:

21.2.1 Dacă o echipă câştigă primul punct, aceasta obţine scorul de 15, atunci când câştigă al doilea punct, aceasta va obţine scorul 30, prin câştigarea celui de-al treilea punct aceasta obţine scorul 40  iar cel de-al patrulea punct câştigat de către echipa respectivă va fi considerat un game  câştigător, cu excepţia cazului în care:

21.2.2 Dacă echipele câştigă trei puncte, acestea vor obţine un scor de 40 egal cu următorul punct şi următorul punct câştigat de către o echipă se va numi „avantaj” pentru acea echipă. Dacă aceeaşi parteneri câştigă următorul punct, aceştia câştigă game-ul, dacă cealaltă echipa câştigă; din nou vor ajunge „la egalitate.” Și aşa mai departe până ce o echipă câştigă două puncte imediat după scorul egal, în acel moment game-ul fiind castigat.

21.3 Game-uri într-un Set sau Meci:

21.3.1 Echipa care câştigă primele 6 game-uri va primi setul, dar acest lucru este posibil doar pentru o diferenţă minimă de două game-uri jucate cu echipa adversă. Dacă nu, setul va dura până una dintre echipe obţine diferenţa.

21.3.2 Se poate alege sistemul de Tie Break sau Minge Moartă ca alternativă pentru definirea setului. Acelaşi sistem, se va folosi atunci când scorul ajunge la 6 game-uri egale. Echipa care câştigă setul prin acest sistem trebuie să aibă 7 game-uri câştigate faţă de cele 6 ale adversarului.

21.4 Tie Break sau Minge Moartă:

21.4.1 Echipa care câştigă primele 7 puncte va avea dreptul la Tie Break cu condiţia ca acest lucru să aibă loc la o diferenţă de două puncte, altfel punctarea va dura până ce una dintre echipe obţine această diferenţă. Scorul la Tie Break va fi consecutiv din punct de vedere numeric (“1-0”, “2-0”, “2-1”, etc.), spre deosebire de game-ul uzual.

21.4.2 La începutul Tie Break-ului, jucătorul care trebuie să servească o va face pentru primul punct. De aici înainte secvenţa serviciilor de set va continua dar fiecare jucător va servi pe durata a două puncte.

21.4.3 De la primul punct, fiecare serviciu va fi trimis alternativ din partea dreaptă şi din stânga terenului, începând de la dreapta pentru primul punct, stânga pentru al doilea, dreapta pentru al treilea, şi aşa mai departe. Dacă se serveşte din jumătatea greşită a terenului şi nu se observă, toate game-urile rezultate din acest serviciu greşit sau servicii vor fi valabile, dar această greşeală va fi corectată imediat după ce este descoperită.

21.4.4 Echipele vor schimba locurile la fiecare şase puncte în Tie Break dar nu se vor putea odihni. La sfârşitul Tie Break-ului acestea se schimbă din nou şi se pot odihni conform regulii 23.2.

21.4.5 Echipa care serveşte prima în Tie Break va fi cea care va primi în primul game din următorul set.

Echipele vor schimba terenurile atunci când suma meciurilor set este impară.

Regula nr. 23: Continuitatea Jocului

Jocul va continua de la primul serviciu până la sfârşitul game-ului, în condiţiile următoare:

23.1 Dacă primul serviciu este fault, următorul trebuie efectuat fără întârziere. Echipa care primeşte trebuie să menţină ritmul celei care serveşte şi să fie gata să primească serviciul când echipa adversă este gata să servească.

23.2 Timpul maxim permis de Regulile competiţiei în cauză pentru schimbarea terenului este de 90 secunde când mingea este scoasă din joc la sfârşitul game-ului, până ce mingea este lovită din nou pentru primul punct din următorul game.

23.3 Între puncte timpul maxim permis este de 30 de secunde, din momentul în care mingea este afară din joc la sfârşitul punctului, până în momentul în care mingea este lovită pentru următorul punct.

23.4  Arbitrul va trebui să ia o alegere în cazul în care apar interferenţe care nu lasă jocul să continue, şi chiar poate suspenda sau amâna jocul în caz de nevoie.

23.5 Jocul nu trebuie suspendat, amânat sau întrerupt niciodată, cu scopul de a-i permite unui jucător să-şi refacă puterile, respiraţia sau condiţia fizică, cu excepţia cazului în care acesta se accidentează, când arbitrul va trebui să permită o suspendare pentru maxim 3 minute.

23.6 În cazul suspendărilor, jucătorii se pot încălzi înainte de a reîncepe meciul, care se va rezuma în aceleaşi condiţii în care a fost suspendat, cu acelaşi scor; secvenţă de servire, poziţie şi locaţie a jucătorilor în teren.

 Regula nr. 24: Autorităţi

În acele jocuri în care se alege un Evaluator şi/sau Arbitru, decizia acestuia va fi cea finală.

Post a Comment